Analiza sintactică a frazei

Lasă un comentariu

Anunțuri

Greșeli de limbă în documente oficiale

Lasă un comentariu

Recenta demisie a unui primar din România îmi dă prilejul să vă arăt încă o dată de ce trebuie să învățați gramatică: ca să nu vă faceți de râs când veți fi mari! Nu învățăm gramatică de dragul gramaticii, ci, pur și simplu, pentru a ști să scriem și să vorbim CORECT.
Iată cum se poate face de râs o personalitate publică și – altfel – deosebit de arogantă, absolventă – culmea! – a unei facultăți de litere și cu doctorat în sociologie!

Mai mult

Adjectivul pronominal de întărire

Lasă un comentariu

1. Pronumele de întărire este pronumele care insistă, subliniază numele obiectului pe care îl înlocuieşte. Utilizarea sa este însă rară şi învechită:
Însumi am hotărât.
Însuţi eşti responsabil de asta.

2. Adjectivul pronominal de întărire provine din Mai mult

Pronume relativ sau adjectiv relativ?

Lasă un comentariu

De pe forum.

Utilizatorul spider 99 îmi scrie:

„Am traversat un rau a carui apa curgea lin.” propozitia  atributiva este introdusa prin :
a. pronume relativ cu functia sintactica de atribut pronominal
b. adjectiv relatic cu functia sintactica de atribut adjectival
c. pronume relativ cu functia de complement indirect
d. pronume interogativ cu functia de atribut pronominal
Eu as fi zis A,pentru ca,din cate stiu eu,cand pronumele relativ(in acest caz „a carui” poate fi inlocuit cu un substantiv sau cu un alt pronume (de ex: „a raului apa” ; „a lui apa” , atunci el este pronume relativ,si nu adjectiv pronominal relativ.
Raspunsul corect,insa,pare a fi B.Chiar pe un grup al academiei,niste cadeti spuneau ca e B clar,deoarece determina substantivul „apa”.
Mi-ati putea ,va rog, explica?
Multumesc

Nu. Nu e b. Este a., cum spui tu.
Într-adevăr, avem propoziţia:
…a cărui apă curgea lin.

În această propoziţie a cărui ţine locul substantivului a râului, prin urmare este pronume, ca parte de vorbire.

E adevărat că, din punct de vedere relaţional, el se subordonează substantivului apă: a cui apă?. Acest fapt nu-l face însă adjectiv. Subordonarea faţă de substantiv îi conferă, în propoziţia aceasta, funcţia sintactică de atribut.

Este prin urmare un pronume (în genitiv) cu funcţia de atribut.  Sau, invers, un atribut exprimat prin pronume în genitiv, adică un atribut pronominal genitival.

Tu ai gândit foarte bine.

Analiză morfologică şi sintactică

192 comentarii

Analizează morfologic şi sintactic cuvintele din versurile următoare:

Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia:
Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia
Seninului de zare stânsă, şi-n trandafiri cu foi de ceară
Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară.

 (Dimitrie Anghel – În grădină)

“sfioase” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “bolţile” (feminin, plural, nominativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de nume predicativ;

“-s” – verb copulativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural, funcţia sintactică de predicat nominal (împreună cu numele predicativ “sfioase”);

“bolţile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;

“(spre) sară – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „spre”, nearticulat, funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp;

„mai sfioasă” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “iasomia” (feminin, singular, nominativ), gradul de comparaţie comparativ de superioritate,  funcţia sintactică de nume predicativ;

„-i” – verb copulativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat nominal (împreună cu numele predicativ “mai sfioasă”);

„iasomia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;

„(pe) faţa” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „pe”, articulat cu articolul hotărât „pe”, funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc;

„ei” – pronume personal, forma accentuată, persoana a III-a, numărul singular, genul feminin, cazul G., funcţia sintactică de atribut pronominal genitival;

„neprihănită” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “faţa” (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de atribut adjectival;

„se-ngână” – verb predicativ, conjugarea I, diateza reflexivă, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat verbal;

„melancolia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;

 „seninului” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul genitiv, articulat cu articolul hotărât „-lui”, funcţia sintactică de atribut substantival genitival;

„(de) zare” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„stânsă” – adjectiv provenit din participiu, se acordă cu substantivul “zare” (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de atribut adjectival;

„(în) trandafiri – substantiv comun, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „în”, nearticulat, funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc;

„(cu) foi” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „cu”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„(de) ceară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„trăiesc” – verb predicativ, conjugarea IV, diateza activă, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural, funcţia sintactică de predicat verbal;

„mâhnirile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;

„plânge” – verb predicativ, conjugarea III, diateza activă, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat verbal;

„norocul” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-l”, funcţia sintactică de subiect;

„zilelor” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul genitiv, articulat cu articolul hotărât „-lor”, funcţia sintactică de atribut substantival genitival;

„(de) vară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional.

 

 

 

Bacalaureat 2012 – subiecte şi rezolvări

2 comentarii

Subiectele de la proba scrisă de limba şi literatura română din cadrul examenului de Bacalaureat 2012 şi rezolvarea lor vor fi publicate luni, 2 iulie 2012, imediat după terminarea probei, AICI.

Evaluarea naţională 2012 – subiectul I, componenta A

1 comentariu

Aşadar, cum am spus în articolul anterior, subiectul I are două componente: A şi B. Să le luăm pe rând.

Componenta A conţine 5 itemi semiobiectivi cu răspuns scurt si cu răspuns elaborat, care vizează evaluarea competenţei de receptare a mesajului scris: înţelegerea unui text literar, pornind de la cerinţe date, precizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate, a elementelor de ortografie si de punctuaţie.

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturile asociate si competenţele de evaluat pentru subiectul I. A este redată în tabelul următor:

Competenţe specifice Conţinuturi asociate Competenţe de evaluat
1.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date -moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog) -identificarea modurilor de expunere în text
-structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric) -evidenţierea elementelor de structură în textele epice şi lirice
-trăsături specifice genului epic şi liric -identificarea trăsăturilor specifice
-procedee de expresivitate artistică (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia şi antiteza) – identificarea unei figuri de stil studiate
– elemente de versificaţie (măsura, rima, ritmul, versul, strofa) -identificarea elementelor de versificaţie
1.2. sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi
punctuaţiei
-arhaisme, regionalisme şi neologisme -identificarea arhaismelor, regionalismelor si a neologismelor
-cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune, familia de cuvinte -identificarea cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune/formarea familiei
de cuvinte
-categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite
-indicarea sensului/sensurilor cuvântului în context
-valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat -indicarea valorii expresive a cuvântului în context
-despărţirea cuvintelor în silabe -despărţirea corectă în silabe
-topică si punctuaţie; relaţii sintactice -indicarea rolului topicii, al semnelor de punctuaţie în relaţiile sintactice

Citeşte acest tabel cu atenţie, deoarece este foarte important. Pe coloana a II-a vei găsi tot ceea ce trebuie să ştii pentru componenta A, iar pe coloana a III-a vei găsi tot ceea ce ţi se va cere să faci la componenta A a subiectului I.
În următoarele articole îţi voi explica mai pe larg şi voi da şi exemple.

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: