Cum arătăm că un text este basm?

Lasă un comentariu

Cristi: Buna ziua.
Cristi: Imi puteti explica cum as putea arata ca un text este un basm?Pe ce criterii ma pot baza?
Ionel – Dumitru Nedelcu: Bună ziua!
Ionel – Dumitru Nedelcu: PLANUL COMPUNERII
I.INTRODUCERE
1.Importanţa şi vechimea literaturii populare
2.Specii ale literaturii populare
II. CUPRINS
1. Definiţia basmului
2. Argumentarea apartenenţei textului „…” la specia basmului
a) creaţie populară:
– orală;
– anonimă;
– colectivă.
b) aparţine genului epic:
– acţiune : rezumat + momentele subiectului;
– personajele:
– reprezintă binele şi răul;
– au forţe supranaturale;
– narator
c) binele învinge răul – demonstraţie

d) prezenţa supranaturalului:
– timpul şi spaţiul fabuloase;
– obiecte magice;
– fiinţe supranaturale;
– cifre magice;
e) formule specifice:
– iniţiale;
– mediane;
– finale.
f) mesajul basmului:
– cultiva optimismul;
– are valenţe educative.

III. ÎNCHEIERE
1. Concluzii – rezumatul cuprinsului
2. Opinii:
– personale;
– ale criticilor de specialitate

Cristi: Va multumesc enorm de muult


Meditaţii on-line la limba română

"Mara", de I. Slavici – stenogramă

4 comentarii


Maℓina. :]: buna dimineata. imi explicati si mie semnificatia constructiei ” oamenii de dai Doamne, numai din copii rai se fac” ?

Ionel – Dumitru Nedelcu: Această expresie ilustrează credinţa populară că un copil nu trebuie să fie bleg, ci vioi, îndrăzneţ, dezgheţat, „rău”. Dintr-un copil moale va ieşi un adult moale, nesigur pe el. Dintr-un copil „rău” va ieşi un om adevărat: hotărât, energic, sigur pe el.
Maℓina. :]: multumesc
Ionel – Dumitru Nedelcu: Cu plăcere!
Meditaţii on-line la limba română

Ex. 1 / p. 59, cls. VII, manual Humanitas

Lasă un comentariu

Ex. 1 / pag. 59

intra –             verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de complement direct;

a deranja –      verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod;

a da –               verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de atribut verbal;

Ex. 2 / pag. 59

de nemodificat – verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul supin, aspectul negativ, funcţia sintactică de nume predicativ;

a evidenţia – verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de atribut verbal;

neobservate – verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul participiu, aspectul negativ, funcţia sintactică de atribut adjectival;

a imagina –     verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de nume predicativ;

umplând –       verb predicativ, conjugarea III, diateza activă, modul gerunziu, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de complement circumstanţial de mod;

a căuta –         verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de nume predicativ;

exista –           verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul infinitiv, timpul prezent, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de complement direct;

legate –            verb predicativ, conjugarea I, diateza activă, modul participiu, aspectul pozitiv, funcţia sintactică de atribut adjectival;
Meditaţii on-line la limba română

"Tren de plăcere", de I. L. Caragiale, ex. 1/pag.61

Lasă un comentariu

Ex. 1 / pag. 61
Î: Identifică itinerariul pe care-l parcurge Domnul Georgescu în căutarea familiei
R: Întrucât „puiului” i se făcuse foame,iar „gramama” întârzia să apară, dl Georgescu pleacă, împreună cu copilul, să o caute la „otel Mazăre”. Nu o găseşte. Se duce apoi, pe urmele ei, la „otel Manolescu. Nu e nici acolo, fusese îndrumată în altă parte. În drum spre „otel Voinea, în Izvor”, dl Georgescu se abate prin parc să-i comunice soţiei ce se întâmplă. Nu o mai găseşte nici pe aceasta pe banca unde o lăsase. Lasă câteva clipe copilul pe bancă să se odihnească şi face câţiva paşi, în sus şi în jos, să se uite de madam Georgescu. Când se întoarce la bancă, nu mai găseşte nici copilul. Află de la un trecător că o doamnă luase copilul şi plecaseră spre Mazăre. Se grăbeşte într-acolo. Nu mai erau. Plecaseră după „gramama” spre Manolescu. Reface traseul spre Manolescu şi apoi spre Voinea. Zadarnic, nu dă de nimeni dintre ai lui. Află de la un cunoscut că soţia îl aşteaptă cu „puiul” în parc. Se duce în parc, dar nici aici nu mai e nimeni. În timp ce stă, obosit, pe o bancă, apare soacră-sa, care-i spune că s-au cazat la Villa Măndica, unde au culcat copilul, dar că soţia îl aşteaptă la Oppler cu un grup de prieteni. Pleacă amândoi într-acolo. Acolo, nimeni. Se îndreaptă către Măndica. Acolo, servitoarea le spune că dna Georgescu şi cu grupul de prieteni s-au dus la Sfânta Ana. Dl Georgescu este zdrobit de oboseală şi, deşi soacra îl îndeamnă să meargă şi el acolo, refuză vehement. Mănâncă şi se culcă. Spre dimineaţă, când se întorc petrecăreţii, află că degeaba s-ar fi dus după ei la Sfânta Ana, întrucât ei fuseseră la Urlătoare.

Meditaţii on-line la limba română

Cum se face o meditaţie on-line la limba română?

2 comentarii

http://limba-romana.ucoz.com/bannere/promo.swf

"Tren de plăcere", de I.L. Caragiale – stenogramă

3 comentarii

Stenogramă

michael_viteazul: buna seara
Ionel – Dumitru Nedelcu: Bună seara!
michael_viteazul: ma puteti ajuta cu cateva idei pentru un discurs de 2 minute privind relatia intre membrii familiei Georgescu din „Tren de placere”
Ionel – Dumitru Nedelcu: Ai citit textul?
michael_viteazul: da
Ionel – Dumitru Nedelcu: Care sunt membrii familiei Georgescu?
michael_viteazul: Mita Georgescu (Madam Georgescu); d Georgescu (Mihalache); „puiul”(Ionel Georgescu) si „Gramama”( Cucoana Anica)
Ionel – Dumitru Nedelcu: Bine.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Ce relaţie e între soţi?
Ionel – Dumitru Nedelcu: Pare o relaţie bună, dar…
Ionel – Dumitru Nedelcu: la Sinaia, madam Georgescu dispare practic.
michael_viteazul: da
Ionel – Dumitru Nedelcu: De ce?
michael_viteazul: pt ca unu vorbeste si nimeni nu aude(intelege)
Ionel – Dumitru Nedelcu: Cu cine îşi petrece Miţa Georgescu seara şi apoi noaptea?
michael_viteazul: Cu prietenii si cu locotenentul Misu
Ionel – Dumitru Nedelcu: Da.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Caragiale sugerează ceva foarte subtil.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Despre relaţia doamnei cu soţul dumisale.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Aminteşte-ţi ce-i declară maică-sii la întoarcere.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Ce încântată este!
michael_viteazul: da
michael_viteazul: zice a fost o placere ce va ramane neuitata
Ionel – Dumitru Nedelcu: Da.
Ionel – Dumitru Nedelcu: De ce o fi aşa de încântată?
Ionel – Dumitru Nedelcu: Că pe bărbatu-său nu l-a văzut de mai bine de 12 ore.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Asta spune ceva despre caracterul doamnei şi despre relaţia ei cu soţul.
michael_viteazul: da
Ionel – Dumitru Nedelcu: Tragi tu concluzia.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Apoi…
Ionel – Dumitru Nedelcu: Să luăm relaţia soţilor cu „gramama”.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Cum se poartă cei doi cu ea?
michael_viteazul: toti membrii familiei o trateaza ca pe o servitoare
Ionel – Dumitru Nedelcu: Bravo.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Spui asta şi dai exemple.
michael_viteazul: bn
Ionel – Dumitru Nedelcu: Am mai putea vorbi şi despre relaţia părinţilor cu fiul lor.
michael_viteazul: apelativul „puiul” spune tot frumos si destept ca orice progenitura din Caragiale
Ionel – Dumitru Nedelcu: Foarte bine.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Cam asta e.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Ai material pentru mai mult de 2 minute.
michael_viteazul: bn ms mult de tot


Meditaţii on-line la limba română

Elemente verbale ale comunicării, clasa IX, manualul editurii Corint

Lasă un comentariu

Ex. 16 / pag. 70
Î: Comentaţi în 10-15 rânduri următorul citat:
Cuvintele sunt vehicule necesare ale conceptelor, instrumente care permit oamenilor să ia cunoştinţă clară de univers şi să acţioneze asupra lui.
( Dicţionar general de ştiinţe. Ştiinţe ale limbii )

R: Pare-se că omul este singura făptură de pe pământ care gândeşte. Ce înseamnă că gândeşte? Adică îşi reprezintă mental realitatea, o re-crează în mintea lui. Pot crea în mintea mea imaginea unui pom, chiar dacă nu văd în acest moment un pom. Adică, mă pot gândi la un pom şi în absenţa acestuia.
Ca să aduc însă în mintea mea imaginea pomului, sunt nevoit mai întâi să-mi rostesc în gând cuvântul “pom”. Prin urmare, imaginea pomului nu-mi vine în minte decât dacă este chemată de cuvântul “pom”. Cu alte cuvinte, există o legătură indisolubilă între cuvântul “pom” şi imaginea din mintea mea a obiectului “pom”. Imaginea “nu vine” fără cuvânt. Gândul nu se înfiinţează fără cuvânt. Gândirea şi limbajul sunt strâns legate.
De fapt, noi învăţăm prin cuvinte. Realitatea noastră este realitatea cuvintelor noastre. Când spun “pom”, de fapt, nu mă gândesc la un pom anume, ci la un model de pom, la o imagine simplificată, generală, care reţine doar elementele comune şi esenţiale ale oricărui pom de pe planetă. Conceptul nu e altceva decât gând rostit, gând exprimat prin cuvinte, idee întrupată în rostire. Asta vrea să spună – cu o oarecare imprecizie – prima parte a citatului: “cuvintele sunt vehicule necesare ale conceptelor “.
Partea a doua a citatului afirmă că omul îşi clarifică ideile doar punându-le în cuvinte şi nuanţându-le până la surprinderea exactă a realităţii. Gândul se limpezeşte prin cuvinte, cunoaşterea se îmbogăţeşte prin descrieri tot mai detaliate ale obiectelor, realizate prin cuvinte.
În sfârşit, finalul citatului ( care spune că oamenii acţionează asupra universului prin cuvinte ) se referă la învăţare şi la invenţie. Ideile se nasc din idei, sau mai bine spus ideile prinse în cuvinte nasc alte idei puse în cuvinte. Prin cunoaştere, omul a transformat faţa pământului, a creat o civilizaţie. Datorăm civilizaţia umană cunoaşterii continue. Datorăm cunoaşterea inventării cuvântului şi, mai ales, a cuvântului scris.

Meditaţii on-line la limba română

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: