Evaluarea naţională 2012 – subiectul I, componenta A

Un comentariu

Aşadar, cum am spus în articolul anterior, subiectul I are două componente: A şi B. Să le luăm pe rând.

Componenta A conţine 5 itemi semiobiectivi cu răspuns scurt si cu răspuns elaborat, care vizează evaluarea competenţei de receptare a mesajului scris: înţelegerea unui text literar, pornind de la cerinţe date, precizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate, a elementelor de ortografie si de punctuaţie.

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturile asociate si competenţele de evaluat pentru subiectul I. A este redată în tabelul următor:

Competenţe specifice Conţinuturi asociate Competenţe de evaluat
1.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date -moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog) -identificarea modurilor de expunere în text
-structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric) -evidenţierea elementelor de structură în textele epice şi lirice
-trăsături specifice genului epic şi liric -identificarea trăsăturilor specifice
-procedee de expresivitate artistică (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia şi antiteza) – identificarea unei figuri de stil studiate
– elemente de versificaţie (măsura, rima, ritmul, versul, strofa) -identificarea elementelor de versificaţie
1.2. sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi
punctuaţiei
-arhaisme, regionalisme şi neologisme -identificarea arhaismelor, regionalismelor si a neologismelor
-cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune, familia de cuvinte -identificarea cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune/formarea familiei
de cuvinte
-categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite
-indicarea sensului/sensurilor cuvântului în context
-valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat -indicarea valorii expresive a cuvântului în context
-despărţirea cuvintelor în silabe -despărţirea corectă în silabe
-topică si punctuaţie; relaţii sintactice -indicarea rolului topicii, al semnelor de punctuaţie în relaţiile sintactice

Citeşte acest tabel cu atenţie, deoarece este foarte important. Pe coloana a II-a vei găsi tot ceea ce trebuie să ştii pentru componenta A, iar pe coloana a III-a vei găsi tot ceea ce ţi se va cere să faci la componenta A a subiectului I.
În următoarele articole îţi voi explica mai pe larg şi voi da şi exemple.

Reclame

Descrierea obiectivă şi descrierea subiectivă – clasa a VII-a, manual Humanitas

2 comentarii

Ex. 3 / pag. 133

Cele trei texte descriu Castelul Peleş.
În ceea ce priveşte tipul informaţiilor oferite, există asemănări şi diferenţe între texte. Primul text oferă informaţii istorice (legate de începerea construirii castelului), geografice (privind locul ales pentru construcţie), arhitectonice şi privind decoraţiile interioare.
Al doilea text oferă doar informaţii legate de arhitectură şi decoraţiile interioare.
Al treilea text oferă informaţii geografice, arhitectonice şi privind decoraţiile interioare.
În privinţa scopului celor trei texte, el diferă cu totul.
Primul text are un scop informativ, al doilea comunică impresiile personale ale Reginei Maria, iar ultimul îşi propune să informeze şi să convingă totodată turistul să viziteze Sinaia şi castelul.
În sfârşit, în ceea ce priveşte relaţia dintre imaginea de ansamblu şi cea de detaliu există de asemenea asemănări şi diferenţe între texte.
Primul text este cel mai echilibrat în această privinţă. Autorul se mişcă neîncetat între imaginea de ansamblul şi cea de detaliu, oferind o perspectivă integrală asupra obiectului descris.
Textul reginei se referă şi el la imaginea de ansamblu, dar nu reţine decât impresia generală produsă de aceasta. Detaliile prezentate au acelaşi rol: de a aduce argumente pentru susţinerea impresiei de neplăcere pe care castelul i-o provoca reginei.
În sfârşit, textul al treilea acordă un spaţiu mai mare decât celelalte imaginii de ansamblu, vorbind şi despre Sinaia. Detaliile sunt doar enumerate, fără a se insista în vreun fel asupra lor.

Valori expresive ale imperfectului

7 comentarii

badluck  a scris:

Am si eu nevoie de ajutor la urmatoarea cerinta : Prezinta valoarea expresiva a verbelor din enuntul : „Si, din privire, socotea, osandea si ierta”. Este din subiectele de la sesiunea speciala

Puteti sa faceti o lista cu semnificatia utilizarii verbelor la prezent/ imperfect/ mai mult ca perfect/ viitor?

1. Imperfectul indicativului indică o acţiune petrecută în trecut şi aflată în plină desfăşurare, prin urmare are o capacitate mare de evocare, creează o scenă care pare că se desfăşoară sub ochii cititorului. Trei verbe la imperfect multiplică acest efect, sporind forţa evocării. Pe de altă parte, imperfectul are şi valoare iterativă, adică sugerează o acţiune care se tot repetă în timp. Este efectul obţinut şi în acest fragment: secvenţa este foarte vie, pare că se desfăşoară sub ochii noştri, iar ceea ce face Înţelepciunea reprezintă, desigur, funcţiile ei principale, repetitive: judecă şi valorizează ( negativ sau pozitiv ).
2. Despre valorile stilistice ale timpurilor verbale s-au scris studii întregi.

Caracteristicile limbajului poetic

10 comentarii

cristinavasile a scris:

am eu o nelamurire la niste exercitii de la subiectul I. de ex:

„Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat.”

Aici, mai exact, ce ar trebui spus? Am inteles ca de fapt ar trebui sa spunem de figurile de stil si imaginile artistice din text si sa le comentam un pic (la expresivitate). Voi ce ziceti?

Încerc o variantă foarte scurtă de răspuns.
Expresivitatea este acea trăsătură a textului poetic de a transmite cu forţă ideile şi sentimentele autorului. Figurile de stil originale au într-adevăr efect expresiv, deci identificarea şi comentarea lor este corectă atunci când se cere ilustrarea expresivităţii unui text poetic. Expresivitatea este o trăsătură cvasi-generală a poeziei.
Sugestia se realizează prin evitarea numirii unui obiect, a unei situaţii etc. şi prin lăsarea plăcerii cititorului de a deduce singur mesajul poetic din reţeaua de corespondenţe dintre lucuri. Se întâlneşte în special la simbolişti.
Ambiguitatea rezultă din caracterul interpretabil, echivoc al unor expresii poetice, ceea ce duce la mai multe căi de descifrare a mesajului poetic.
Caracterul reflexiv al limbajului poetic (nu în sensul lui Vianu) derivă din tendinţa de a filosofa pe marginea unei stări existenţiale. Oriunde poetul se avântă în formule generalizatoare despre lume, viaţă, destin etc., întâlnim limbaj reflexiv.
Evident, lucrul pe un text concret ar fi mult mai lămuritor.

%d blogeri au apreciat asta: