"Perle" de la BAC 2010

1 comentariu

Am fost la corectat. Am găsit câteva „perle”. Iată-le.

Rolul virgulei marchează pauza pe care o face Ion Creangă atunci când Zoiţa îi spune că vine bărbatul ei.

Acesta nu se ascunde în infern până când Zoiţla nu îi mai grăieşte încă odată că îl iubeşte.

România este o importantă calitate a unui om.

Ca să scape de sub controlul Spânului, el îşi taie capul.

Rolul virgulei este de a marca o fredonanţă.

Harap-Alb este un tânăr cu un caracter narativ destul de bun care intră în conflicte dese cu lumea temporală şi cea spaţială.

Varianta 8, bacalaureat 2010

41 comentarii

Găsiţi subiectele şi baremul oficial  aici.

Mai jos am pus o posibilă rezolvare a subiectului I. Sigur că pot fi şi alte variante corecte.

Subiectul I

1. fericirea – bucuria; ceasul – momentul;

2. Virgula are rolul de a izola substantivul în vocativ soro de restul propoziţiei.

3. Nora nu are ochi să o vadă pe soacră.

4. Tema discuţiei este dragostea ( pe care Iorgu i-o declară Zoiţei ).

5. Da nu se poate, soro…

Să n-am parte de bărbatu-tău…

6. cucoană Zoiţă, domnule

7. Indicaţiile scenice au rolul :

– de a ghida comportamentul exterior al actorilor ;

– de a introduce  monologul interior ( vezi indicaţia în parte ) ;

8. În acest fragment, Iorgu îi mărturiseşte Zoiţei – femeie măritată – că o iubeşte. Zoiţa avea un rămăşag cu bărbatul ei, Kiulafoglu : cine reuşeşte să îl păcălească pe celălalt, trebuie să primească un cadou de la acela. În această scenă, femeia, cu gândul la rămăşag şi la cadoul subsecvent,  acţionează repede şi profită de situaţie în avantajul ei :  îi spune lui Iorgu că îl iubeşte pentru a-l face să intre în ceasornic. În scena următoare, ea îl va păcăli pe bărbatul ei şi va câştiga astfel rămăşagul cu acesta, determinându-l să-i cumpere cadoul pus în joc : un şal.

9. Fragmentul aparţine unui text dramatic, deoarece este destinat punerii în scenă, după cum dovedesc următoarele trăsături :

– este format doar din replicile personajelor ;

– conţine indicaţii scenice ;

– există elemente formale care dezvăluie structura textului dramatic : act, scenă.

Subiect exprimat prin pronume relativ

Lasă un comentariu

amihaela18 Wrote: Ce fel de subiecte avem in faza urmatoare: …au fost verificati toti comerciantii si politistii care au descins in forta au confiscat marfurile fara documente.
Raspunsul corect in test e trei subiecte simple, dar eu cred ca sunt doua subiecte simple si unul subanteles(comerciantii, politistii subiecte simple si subanteles ,,politisii,,).

În primul rând, trebuie delimitate propoziţiile.
„…au fost verificaţi toţi comercianţii / şi / poliţiştii /care au descins în forţă/ au confiscat mărfurile fără documente.”
Subiectele sunt:
P1 – „comercianţii”
P2 – „poliţiştii”
P3 – „care”.
Mai clar aici.

––––––––––
Nota bene!
Se scrie „subînţeles”, nu „subânţeles”.


Meditaţii on-line la limba română

Valori expresive ale imperfectului

7 comentarii

badluck  a scris:

Am si eu nevoie de ajutor la urmatoarea cerinta : Prezinta valoarea expresiva a verbelor din enuntul : „Si, din privire, socotea, osandea si ierta”. Este din subiectele de la sesiunea speciala

Puteti sa faceti o lista cu semnificatia utilizarii verbelor la prezent/ imperfect/ mai mult ca perfect/ viitor?

1. Imperfectul indicativului indică o acţiune petrecută în trecut şi aflată în plină desfăşurare, prin urmare are o capacitate mare de evocare, creează o scenă care pare că se desfăşoară sub ochii cititorului. Trei verbe la imperfect multiplică acest efect, sporind forţa evocării. Pe de altă parte, imperfectul are şi valoare iterativă, adică sugerează o acţiune care se tot repetă în timp. Este efectul obţinut şi în acest fragment: secvenţa este foarte vie, pare că se desfăşoară sub ochii noştri, iar ceea ce face Înţelepciunea reprezintă, desigur, funcţiile ei principale, repetitive: judecă şi valorizează ( negativ sau pozitiv ).
2. Despre valorile stilistice ale timpurilor verbale s-au scris studii întregi.

Caracteristicile limbajului poetic

10 comentarii

cristinavasile a scris:

am eu o nelamurire la niste exercitii de la subiectul I. de ex:

„Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate, sugestie,reflexivitate), prezentă în textul dat.”

Aici, mai exact, ce ar trebui spus? Am inteles ca de fapt ar trebui sa spunem de figurile de stil si imaginile artistice din text si sa le comentam un pic (la expresivitate). Voi ce ziceti?

Încerc o variantă foarte scurtă de răspuns.
Expresivitatea este acea trăsătură a textului poetic de a transmite cu forţă ideile şi sentimentele autorului. Figurile de stil originale au într-adevăr efect expresiv, deci identificarea şi comentarea lor este corectă atunci când se cere ilustrarea expresivităţii unui text poetic. Expresivitatea este o trăsătură cvasi-generală a poeziei.
Sugestia se realizează prin evitarea numirii unui obiect, a unei situaţii etc. şi prin lăsarea plăcerii cititorului de a deduce singur mesajul poetic din reţeaua de corespondenţe dintre lucuri. Se întâlneşte în special la simbolişti.
Ambiguitatea rezultă din caracterul interpretabil, echivoc al unor expresii poetice, ceea ce duce la mai multe căi de descifrare a mesajului poetic.
Caracterul reflexiv al limbajului poetic (nu în sensul lui Vianu) derivă din tendinţa de a filosofa pe marginea unei stări existenţiale. Oriunde poetul se avântă în formule generalizatoare despre lume, viaţă, destin etc., întâlnim limbaj reflexiv.
Evident, lucrul pe un text concret ar fi mult mai lămuritor.

%d blogeri au apreciat asta: