Evaluarea naţională 2012 – subiectul I, componenta A

Un comentariu

Aşadar, cum am spus în articolul anterior, subiectul I are două componente: A şi B. Să le luăm pe rând.

Componenta A conţine 5 itemi semiobiectivi cu răspuns scurt si cu răspuns elaborat, care vizează evaluarea competenţei de receptare a mesajului scris: înţelegerea unui text literar, pornind de la cerinţe date, precizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate, a elementelor de ortografie si de punctuaţie.

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturile asociate si competenţele de evaluat pentru subiectul I. A este redată în tabelul următor:

Competenţe specifice Conţinuturi asociate Competenţe de evaluat
1.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date -moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog) -identificarea modurilor de expunere în text
-structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric) -evidenţierea elementelor de structură în textele epice şi lirice
-trăsături specifice genului epic şi liric -identificarea trăsăturilor specifice
-procedee de expresivitate artistică (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia şi antiteza) – identificarea unei figuri de stil studiate
– elemente de versificaţie (măsura, rima, ritmul, versul, strofa) -identificarea elementelor de versificaţie
1.2. sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi
punctuaţiei
-arhaisme, regionalisme şi neologisme -identificarea arhaismelor, regionalismelor si a neologismelor
-cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune, familia de cuvinte -identificarea cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune/formarea familiei
de cuvinte
-categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite
-indicarea sensului/sensurilor cuvântului în context
-valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat -indicarea valorii expresive a cuvântului în context
-despărţirea cuvintelor în silabe -despărţirea corectă în silabe
-topică si punctuaţie; relaţii sintactice -indicarea rolului topicii, al semnelor de punctuaţie în relaţiile sintactice

Citeşte acest tabel cu atenţie, deoarece este foarte important. Pe coloana a II-a vei găsi tot ceea ce trebuie să ştii pentru componenta A, iar pe coloana a III-a vei găsi tot ceea ce ţi se va cere să faci la componenta A a subiectului I.
În următoarele articole îţi voi explica mai pe larg şi voi da şi exemple.

Reclame

Etimologia populară şi atracţia paronimică

Lasă un comentariu

Atracţia paronimică este un fenomen lingvistic prin care un cuvânt care e folosit mai frecvent în limbă, deci mai familiar vorbitorului, îl „atrage” pe cel care este mai puţin cunoscut, înlocuindu-l. În acest fel se produce greşeala foarte cunoscută nume şi pronume, unde pronume îi uzurpă locul lui prenume.

Din cauza atracţiei paronimice se produce fenomenul de etimologie populară, care constă în modificarea formei unui cuvânt, sub influenţa altuia mai cunoscut, cu care se aseamănă. De exemplu, vorbitorii necultivaţi folosesc în mod greşit forma revindecări (în loc de revendicări), pentru că îşi închipuie că are legătură cu vindecări (un cuvânt foarte cunoscut).

Manualul ART / Clasa a IX-a / Ex. 3 / pag. 22

Explică următoarele etimologii populare ca aspect al atracţiei paronimice: filigram, brusculadă, arcoladă, (nume şi) pronume.

Forma lexicală filigram este greşită. Corect este filigran. Filigram a apărut deoarece vorbitorii necultivaţi îşi închipuie că provine de la cuvântul gram, un cuvânt mult mai cunoscut. Altfel spus, filigram a apărut sub influenţa atracţiei lui gram.

Forma lexicală brusculadă este greşită. Corect este busculadă. Brusculadă a apărut deoarece vorbitorii necultivaţi îşi închipuie că provine de la cuvântul brusc, un cuvânt mult mai cunoscut. Altfel spus, brusculadă a apărut sub influenţa atracţiei lui brusc.

Forma lexicală arcoladă este greşită. Corect este acoladă. Arcoladă a apărut deoarece vorbitorii necultivaţi îşi închipuie că provine de la cuvântul arc, un cuvânt mult mai cunoscut. Altfel spus, arcoladă a apărut sub influenţa atracţiei lui arc.

Folosirea cuvântului pronume în acest context este greşită. Corect este prenume. Greşeala se produce deoarece vorbitorii necultivaţi confundă cele două cuvinte. Prenume suferă influenţa lui pronume, un cuvânt de care orice copil aude în şcoală, la gramatică. Cele două sunt paronime (seamănă ca formă, dar au sensuri complet diferite).


Meditaţii on-line la limba română

Familia lexicală şi schimbarea valorii gramaticale

39 comentarii

Buna ziua!
Ionel – Dumitru Nedelcu: Bună seara!
Vasilica: Imi spuneti va rog familia lexicala a cuvantului toamna
Ionel – Dumitru Nedelcu: „Tomnatic” şi „tomnatică” – derivate
Ionel – Dumitru Nedelcu: „toamna” – adverb de timp format prin schimbarea valorii gramaticale
Vasilica: Multumesc!
Vasilica: Si ma mai puteti ajuta cu un exercitiu va rog frumos
Vasilica: Construiti trei enunturi  in care sa aveti cate un substantiv obtinut prin schimbarea valorii gramaticale din adjectiv,adverb si interjectie
Ionel – Dumitru Nedelcu: Bătrânul trece strada cu greu.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Nu voi uita binele pe care mi l-ai făcut.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Am un of la inimioară.
Ionel – Dumitru Nedelcu: „bătrânul”, „binele” şi „un of” sunt substantivele cu pricina.
Vasilica: Multumesc!!!
Ionel – Dumitru Nedelcu: Cu plăcere!

%d blogeri au apreciat asta: