Evaluarea naţională 2014 – subiecte rezolvate

1 comentariu

Rezolvarea subiectelor de la Evaluarea naţională 2014 – aici.

Anunțuri

„Izvorul nopţii”, de Lucian Blaga – clasa 8, Humanitas

1 comentariu

banner_dex

Ex. 1 / pag. 11

În text sunt două metafore referitoare la ochii iubitei.

Prima metaforă este „izvorul nopţii” şi  dă chiar titlul poeziei. Ea se bazează pe asemănarea culorii ochilor cu întunericul. Ochii ei sunt negri ca noaptea.

A doua metaforă o dezvoltă pe prima şi se întâlneşte în versurile 5 – 9:

 „…izvorul

din care tainic curge noaptea peste văi

şi peste munţi şi peste şesuri,

acoperind pământul

c-o mare de întuneric.”

Ea se bazează pe mai multe asemănări subînţelese… continuarea aici.

Ex. 1 / pag. 12

Între natură şi iubită există o relaţie specială. Natura întreagă pare a se naşte din ochii iubitei. Pentru îndrăgostit iubita este totul, este realitatea lui primordială, astfel încât tot restul pare derivat de la ea. Întâi este iubita, cu misterul ochilor ei, apoi întreg universul pare că se naşte din acest mister fundamental. Nu avem de-a face cu… continuarea aici.

Ex. 2 / pag. 12

În textul lui Blaga, apar două substantive în vocativ, prin care îndrăgostitul se adresează iubitei: „Frumoaso” şi „lumina (mea)”. Între ele există o corespondenţă semantică. Asta înseamnă că cele două cuvinte se potrivesc ca înţeles. Pentru îndrăgostit, frumuseţea… continuarea aici.

Ex. 3-4 / pag. 12

Finalul poeziei lui Blaga este, la prima vedere, surprinzător.

Eul liric – în ipostaza îndrăgostitului – pare că se contrazice flagrant. Pe tot parcursul poeziei el a asociat ochii iubitei cu întunericul cel mai deplin. A spus că ochii ei „sunt izvorul din care tainic curge noaptea” şi a descris amănunţit cum… continuarea aici.

Valoarea stilistică a substantivului „badea”

Lasă un comentariu

banner_dex

Clasa: a VIII-a, manual Corint

Lecţia: Poezia lirică orală – Frunză verde magheran…

Ex. 5 / pag. 17

Explicaţi rolul afectiv al substantivului badea în versul:

Veni-va badea Tudor.

În limbaj popular substantivul „bade” este un termen respectuos adresat de un ţăran maĭ tânăr altuĭa maĭ bătrân. Folosindu-l, autorul popular obţine două efecte stilistice.
Pe de o parte, „bade” exprimă ataşamentul tânărului haiduc ţăran faţă de Tudor Vladimirescu. Haiducul i se adresează acestuia ca unui apropiat, ca unui ţăran mai matur, deşi Tudor era totuşi boier. Ţăranul îl percepe ca pe unul de-ai lui, din popor.
Pe de altă parte, „bade” exprimă, desigur, respectul nemărginit pe care haiducul i-l poartă celui care s-a ridicat la luptă împotriva ciocoilor.
În concluzie, „bade” este purtător a două semnificaţii artistice; el indică afecţiunea şi respectul arătate de haiduc lui Tudor Vladimirescu.

Analiză morfologică şi sintactică

178 comentarii

Analizează morfologic şi sintactic cuvintele din versurile următoare:

Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia:
Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia
Seninului de zare stânsă, şi-n trandafiri cu foi de ceară
Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară.

 (Dimitrie Anghel – În grădină)

“sfioase” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “bolţile” (feminin, plural, nominativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de nume predicativ;

“-s” – verb copulativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural, funcţia sintactică de predicat nominal (împreună cu numele predicativ “sfioase”);

“bolţile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;

“(spre) sară – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „spre”, nearticulat, funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp;

„mai sfioasă” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “iasomia” (feminin, singular, nominativ), gradul de comparaţie comparativ de superioritate,  funcţia sintactică de nume predicativ;

„-i” – verb copulativ, conjugarea a IV-a, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat nominal (împreună cu numele predicativ “mai sfioasă”);

„iasomia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;

„(pe) faţa” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „pe”, articulat cu articolul hotărât „pe”, funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc;

„ei” – pronume personal, forma accentuată, persoana a III-a, numărul singular, genul feminin, cazul G., funcţia sintactică de atribut pronominal genitival;

„neprihănită” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “faţa” (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de atribut adjectival;

„se-ngână” – verb predicativ, conjugarea I, diateza reflexivă, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat verbal;

„melancolia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;

 „seninului” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul genitiv, articulat cu articolul hotărât „-lui”, funcţia sintactică de atribut substantival genitival;

„(de) zare” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„stânsă” – adjectiv provenit din participiu, se acordă cu substantivul “zare” (feminin, singular, acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv,  funcţia sintactică de atribut adjectival;

„(în) trandafiri – substantiv comun, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „în”, nearticulat, funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc;

„(cu) foi” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „cu”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„(de) ceară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„trăiesc” – verb predicativ, conjugarea IV, diateza activă, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul plural, funcţia sintactică de predicat verbal;

„mâhnirile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;

„plânge” – verb predicativ, conjugarea III, diateza activă, modul indicativ, timpul prezent, persoana a III-a, numărul singular, funcţia sintactică de predicat verbal;

„norocul” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu articolul hotărât “-l”, funcţia sintactică de subiect;

„zilelor” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul genitiv, articulat cu articolul hotărât „-lor”, funcţia sintactică de atribut substantival genitival;

„(de) vară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional.

 

 

 

Evaluarea naţională 2012 – subiectul I, componenta A

1 comentariu

Aşadar, cum am spus în articolul anterior, subiectul I are două componente: A şi B. Să le luăm pe rând.

Componenta A conţine 5 itemi semiobiectivi cu răspuns scurt si cu răspuns elaborat, care vizează evaluarea competenţei de receptare a mesajului scris: înţelegerea unui text literar, pornind de la cerinţe date, precizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate, a elementelor de ortografie si de punctuaţie.

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturile asociate si competenţele de evaluat pentru subiectul I. A este redată în tabelul următor:

Competenţe specifice Conţinuturi asociate Competenţe de evaluat
1.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date -moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog) -identificarea modurilor de expunere în text
-structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric) -evidenţierea elementelor de structură în textele epice şi lirice
-trăsături specifice genului epic şi liric -identificarea trăsăturilor specifice
-procedee de expresivitate artistică (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia şi antiteza) – identificarea unei figuri de stil studiate
– elemente de versificaţie (măsura, rima, ritmul, versul, strofa) -identificarea elementelor de versificaţie
1.2. sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi
punctuaţiei
-arhaisme, regionalisme şi neologisme -identificarea arhaismelor, regionalismelor si a neologismelor
-cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune, familia de cuvinte -identificarea cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune/formarea familiei
de cuvinte
-categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite
-indicarea sensului/sensurilor cuvântului în context
-valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat -indicarea valorii expresive a cuvântului în context
-despărţirea cuvintelor în silabe -despărţirea corectă în silabe
-topică si punctuaţie; relaţii sintactice -indicarea rolului topicii, al semnelor de punctuaţie în relaţiile sintactice

Citeşte acest tabel cu atenţie, deoarece este foarte important. Pe coloana a II-a vei găsi tot ceea ce trebuie să ştii pentru componenta A, iar pe coloana a III-a vei găsi tot ceea ce ţi se va cere să faci la componenta A a subiectului I.
În următoarele articole îţi voi explica mai pe larg şi voi da şi exemple.

Evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română 2012

2 comentarii

Anul acesta proba scrisă la limba şi literatura română din cadrul Evaluării naţionale va avea loc pe 25 iunie 2012. Mai sunt până atunci trei luni. Este timpul unei recapitulări finale…

E bine de ştiut pentru început că proba durează 120 de minute, adică 2 ore.

Iată care este structura probei de evaluare aşa cum apare în documentele oficiale publicate de ministerul educaţiei.
Subiectul I (42 de puncte):

  •   componenta A (30 de puncte):  itemi semiobiectivi cu răspuns scurt si cu răspuns elaborat

(5 itemi x 6 puncte = 30 de puncte)

  •   componenta B (12 puncte):  item subiectiv – 8 puncte (pentru conţinutul compunerii);

2 puncte (pentru redactarea unui conţinut adecvat cerinţei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaţiu indicate)

Subiectul II (36 de puncte):

  •   componenta A (24 de puncte):  itemi obiectivi cu alegere multiplă si itemi semiobiectivi cu

răspuns scurt (4 itemi x 6 puncte = 24 de puncte)

  •   componenta B (12 puncte): item subiectiv – 8 puncte (pentru conţinutul compunerii);

2 puncte (pentru redactarea unui conţinut adecvat cerinţei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaţiu indicate)

Redactarea întregii lucrări (12 puncte) vizează competenţa specifică 2.2 – utilizarea în
redactarea unui text propriu a cunostinţelor de lexic si de morfosintaxă, folosind adecvat semnele
de ortografie si de punctuaţie:
• unitatea compoziţiei – 1 punct;
• coerenţa textului – 2 puncte;
• registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
• ortografia – 3 puncte;
• punctuaţia – 2 puncte;
• asezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
• lizibilitatea – 1 punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

În articolul următor o să încerc să explic mai clar despre ce este vorba.

%d blogeri au apreciat asta: