Evaluarea naţională pentru elevii clasei a VIII-a la disciplina limba şi literatura română 2012

2 comentarii

Anul acesta proba scrisă la limba şi literatura română din cadrul Evaluării naţionale va avea loc pe 25 iunie 2012. Mai sunt până atunci trei luni. Este timpul unei recapitulări finale…

E bine de ştiut pentru început că proba durează 120 de minute, adică 2 ore.

Iată care este structura probei de evaluare aşa cum apare în documentele oficiale publicate de ministerul educaţiei.
Subiectul I (42 de puncte):

  •   componenta A (30 de puncte):  itemi semiobiectivi cu răspuns scurt si cu răspuns elaborat

(5 itemi x 6 puncte = 30 de puncte)

  •   componenta B (12 puncte):  item subiectiv – 8 puncte (pentru conţinutul compunerii);

2 puncte (pentru redactarea unui conţinut adecvat cerinţei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaţiu indicate)

Subiectul II (36 de puncte):

  •   componenta A (24 de puncte):  itemi obiectivi cu alegere multiplă si itemi semiobiectivi cu

răspuns scurt (4 itemi x 6 puncte = 24 de puncte)

  •   componenta B (12 puncte): item subiectiv – 8 puncte (pentru conţinutul compunerii);

2 puncte (pentru redactarea unui conţinut adecvat cerinţei formulate); 2 puncte (pentru
respectarea limitei minime de spaţiu indicate)

Redactarea întregii lucrări (12 puncte) vizează competenţa specifică 2.2 – utilizarea în
redactarea unui text propriu a cunostinţelor de lexic si de morfosintaxă, folosind adecvat semnele
de ortografie si de punctuaţie:
• unitatea compoziţiei – 1 punct;
• coerenţa textului – 2 puncte;
• registrul de comunicare, stilul si vocabularul adecvate conţinutului – 2 puncte;
• ortografia – 3 puncte;
• punctuaţia – 2 puncte;
• asezarea corectă a textului în pagină – 1 punct;
• lizibilitatea – 1 punct.
Se acordă 10 puncte din oficiu.

În articolul următor o să încerc să explic mai clar despre ce este vorba.

Bacalaureat 2012 – precizări pentru proba orală

Lasă un comentariu

Înainte de a trece la explicaţii privind proba orală din cadrul bacalaureatului 2012 trebuie să prezint şi al treilea document oficial postat de minister pe site-ul său.


Evaluarea la disciplina LIMBA SI LITERATURA ROMÂNĂ în cadrul examenului de bacalaureat – 2012

Proba A

Introducere
În conformitate cu prevederile Art. 2 din OMECTS nr. 5218/29.08.2011, examenul de bacalaureat – 2012 se desfăşoară pe baza prevederilor Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat – 2011.
Programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat valabile în sesiunile anului 2012 sunt cele aprobate prin OMECTS nr. 4800/2010 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2011, în conformitate cu ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5218/29.08.2011.
Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română reprezintă cadrul de evaluare a competenţelor de receptare şi de producere a mesajului – în formă scrisă, având ca suport diverse tipuri de text, în conformitate cu programa scolară – în formă orală, ca tipuri de discurs (descriptiv, informativ, narativ, argumentativ), cu valorificarea achiziţiilor dobândite la această disciplină. Proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română are ca finalitate evaluarea competenţei de comunicare/ exprimare orală într-o situaţie de comunicare specifică, precis determinată.

Structura probei
Subiectul de examen conţine un text suport, care poate fi:
• literar;
• nonliterar (memorialistic, epistolar, jurnalistic, juridic-administrativ, stiinţific, eseistic).
Textul utilizat ca suport are următoarele caracteristici:
• acoperă o gamă cât mai variată de tipuri de text;
• are un caracter autentic, posibil a fi întâlnit în viaţa de zi cu zi;
• constituie un decupaj semnificativ si de sine stătător, de 175-250 de cuvinte;
• se înscrie în reperele precizate de programa de examen;
• este „la prima vedere”, nestudiat la clasă.
Textul suport este însoţit de itemi semiobiectivi de tip întrebare structurată, cu referire atât la situaţia de comunicare, cât si la tema/mesajul textului suport.

Competenţe de evaluat
În cadrul probei A, se evaluează următoarele competenţe:
– înţelegerea textului;
– exprimarea şi argumentarea unui punct de vedere;
– organizarea discursului;
– adaptarea la situaţia de comunicare;
– utilizarea limbii literare.
Nivelurile de competenţă sunt descrise în grilă prin descriptori calitativi, organizaţi în mod progresiv, care permit evaluarea globală, adecvată scopului criterial al evaluării competenţelor lingvistice.

Precizări privind evaluarea probei
Instrumentul normativ al evaluării competenţelor lingvistice de comunicare orală este Grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română, anexă a prezentului document.

Bacalaureat 2012 – grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română

Lasă un comentariu

Răspunsul vostru la proba orală a examenului de bacalaureat se evaluează după următoarea grilă.

Grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română

Grila descriptorilor competenţei de comunicare orală în limba română

Bacalaureat 2012 – evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română

4 comentarii

Se apropie evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română din cadrul examenului de bacalaureat 2012. Proba are loc în perioada 11.06.2012 – 13.06.2012. Să vedem în ce constă această probă. Ministerul a publicat pe site-ul său un model de subiect.


Examenul de bacalaureat 2012
Proba A
Model
Când m-am prezentat la poarta căminului studenţesc de pe strada Cheiului să-mi iau camera în primire, ca proaspăt student al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, purtam încă armă, războiul nu se terminase, […] şi mai şchiopătam încă.
În ghereta de la poarta căminului studenţesc, n-am găsit pe nimeni. Uşa era deschisă, am intrat şi am aşteptat. Am ieşit apoi şi m-am plimbat prin curtea îngustă cu pietriş roşcat şi fără copaci. […] M-am întors în ghereta portarului, […] şi am început să citesc cele câteva anunţuri din avizier, printre care se afla şi lista cu numărul camerelor şi cu studenţii repartizaţi în ele. Numele meu nu era trecut pe listă. Mi-am adus aminte, văzându-mă lipsă, că de câteva ori în ultimii ani numele meu n-a mai fost, nimeni nu ştia dacă mai pot fi cu adevărat, şi ori de câte ori m-am ivit din nou am avut sentimentul că trebuie să iau un loc pe care mi-l pierdusem şi că unora le stârnesc mirare prin firescul cu care îmi umplu iarăşi un pahar cu apă […]. Tragicul acesta simplu al întoarcerii la existenţă l-am simţit de atâtea ori, şi tinereţea mea, care a trecut prin atâtea vieţi întrerupte, fusese în stare să caute şi nota de umor din acest tragic care nu reuşise să mă umilească.
(Stefan Bănulescu, Gaudeamus)

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul dat:
a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?
b. Ce elemente de conţinut importante (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?
c. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Menţionează două caracteristici formale/de conţinut.
2. Care este opinia ta despre efortul tinerilor de a-şi găsi locul potrivit în viaţa socială?
Susţine cu argumente opinia pe care o enunţi.


În articolul următor voi prezenta baremul de evaluare (grila descriptorilor competenţei de comunicare în limba română).

Descrierea obiectivă şi descrierea subiectivă – clasa a VII-a, manual Humanitas

2 comentarii

Ex. 3 / pag. 133

Cele trei texte descriu Castelul Peleş.
În ceea ce priveşte tipul informaţiilor oferite, există asemănări şi diferenţe între texte. Primul text oferă informaţii istorice (legate de începerea construirii castelului), geografice (privind locul ales pentru construcţie), arhitectonice şi privind decoraţiile interioare.
Al doilea text oferă doar informaţii legate de arhitectură şi decoraţiile interioare.
Al treilea text oferă informaţii geografice, arhitectonice şi privind decoraţiile interioare.
În privinţa scopului celor trei texte, el diferă cu totul.
Primul text are un scop informativ, al doilea comunică impresiile personale ale Reginei Maria, iar ultimul îşi propune să informeze şi să convingă totodată turistul să viziteze Sinaia şi castelul.
În sfârşit, în ceea ce priveşte relaţia dintre imaginea de ansamblu şi cea de detaliu există de asemenea asemănări şi diferenţe între texte.
Primul text este cel mai echilibrat în această privinţă. Autorul se mişcă neîncetat între imaginea de ansamblul şi cea de detaliu, oferind o perspectivă integrală asupra obiectului descris.
Textul reginei se referă şi el la imaginea de ansamblu, dar nu reţine decât impresia generală produsă de aceasta. Detaliile prezentate au acelaşi rol: de a aduce argumente pentru susţinerea impresiei de neplăcere pe care castelul i-o provoca reginei.
În sfârşit, textul al treilea acordă un spaţiu mai mare decât celelalte imaginii de ansamblu, vorbind şi despre Sinaia. Detaliile sunt doar enumerate, fără a se insista în vreun fel asupra lor.

„Două loturi”, de I.L. Caragiale – exerciţii, clasa a VII-a, manualul Humanitas

20 comentarii

SPAŢIUL ŞI TIMPUL

Ex. 1 / pag. 182
Î: În ce oraş se petrece acţiunea?…

R: Acţiunea se petrece in Bucureşti. Această indicaţie apare la sfârşitul textului: „Tot intr-un timp colo departe , în haosul zgomotos al Bucureştilor…plimbându-se liniştit”. Un alt element care indică Bucureştiul este locul de muncă al domnului Lefter, adică un minister, care nu poate fi localizat decât în capitala ţării.

Ex. 4 / pag. 182
Î: În ce perioadă istorică se petrece acţiunea?…

R: Acţiunea se petrece cândva, în jurul anului 1900, cu siguranţă înaintea anului 1910, când s-a înfiinţat Observatorul Astronomic din Bucureşti. În text se vorbeşte despre faptul că exista o „Asociaţiune pentru fundarea şi înzestrarea unui Observatoriu Astronomic la Bucureşti”, care organizează o loterie pentru strângerea de fonduri. Un alt indiciu care plasează acţiunea în jurul anului 1900 – puţin înainte sau după – este şi folosirea ca mijloc de transport a birjei şi nu a automobilului. Primul automobil a fost înmatriculat în Bucureşti în anul 1900.

Ex. 5 / pag. 183
Î: În ce anotimp se desfăşoară acţiunea propriu-zisă?…

R: Domnul Lefter cumpărase biletele vara, pentru că ne spune la un moment dat că atunci era îmbrăcat în jacheta „cenuşie de vară”. Autorul ne spune că de atunci trecuse mult timp: „A trecut mult timp de la aceasta”. Când se duce la chivuţe noaptea, vedem că dl Lefter poartă în picioare galoşi: „se apropie în vârful galoşilor de ferestruică”. Din toate aceste indicii putem trage concluzia că acţiunea se petrece toamna sau iarna, pe timp ploios, cu noroi pe jos.

%d blogeri au apreciat asta: