„Dorinţa”, de Mihai Eminescu – subiecte pentru bacalaureat

Lasă un comentariu

Citeşte următorul text:

Vino-n codru la izvorul
Care tremură pe prund,
Unde prispa cea de brazde
Crengi plecate o ascund.

Şi în braţele-mi întinse
Să alergi, pe piept să-mi cazi,
Să-ţi desprind din creştet vălul,
Să-l ridic de pe obraz.
……………………………………………….
Vom visa un vis ferice,
Îngâna-ne-vor c-un cânt
Singuratece izvoare,
Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia
Codrului bătut de gânduri,
Flori de tei deasupra noastră
Or să cadă rânduri-rânduri.

Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:

1.Numește câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: crengi și a alerga. 2 puncte

2.Explică rolul cratimei în secvența vino-n. 2 puncte

3.Construiește un enunț în care să folosești o expresie/locuțiune care să conțină substantivul gând. 2 puncte

4. Transcrie două cuvinte din text care aparțin câmpului semantic al pădurii. 4 puncte

5.Precizează două motive literare identificate în textul dat. 4 puncte

6. Menționează două mărci lexico-gramaticale ale subiectivității din textul dat. 4 puncte

7.Prezintă semnificația a două figuri de stil diferite din ultimele două strofe. 4 puncte

8. Ilustrează, cu exemple din text, două trăsături ale genului liric. 4 puncte

9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte (șase – zece rânduri), primele două strofe ale textului dat, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 4 puncte

Propuneri de rezolvare

1. crengi – ramuri; a alerga – a fugi.

2. În secvenţa vino-n, cratima marchează rostirea legată a două cuvinte alăturate: verbul vino şi prepoziţia în. Prin rostirea legată a celor două cuvinte, cade vocala î din în şi se formează o silabă (non) din finalul verbului şi ceea ce mai rămâne din prepoziţie. Astfel, se reduce numărul de silabe de la trei la două şi se obţin măsura versului şi ritmul poeziei dorite de autor.

3. Purtarea lui mă pune pe gânduri.

4. codru, crengi.

5. Motive eminesciene: codrul, izvorul, teiul.

6. Pronumele de persoana I: mi şi ne. Verbele la persoana I: să ridic, să desprind.

Sugestii pentru subiectele 7, 8 şi 9 puteţi găsi dând click aici.

Bacalaureat 2014 – simulare

Lasă un comentariu

Luni, 3 martie 2014, are loc simularea probei E)a) – probă scrisă– la limba şi literatura română, din cadrul examenului naţional de bacalaureat, pentru elevii claselor a XI-a şi a XII-a.
Conţinuturile cerute pentru simulare pot fi găsite aici.
După terminarea probei, veţi putea găsi pe acest blog subiectele rezolvate.

Evaluarea naţională 2014 – simulare, februarie 2014

Lasă un comentariu

Subiectele date şi baremul de corectare şi notare pot fi găsite aici.

Subiecte rezolvate – simularea Evaluării naţionale 2014

Lasă un comentariu

O parte din rezolvări pot fi găsite aici.

Simularea Evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a

Un comentariu

Marţi, 18 februarie 2014, are loc simularea Evaluării naţionale pentru elevii clasei a VIII-a.
 
Conținuturile pentru simulare sunt cele prevăzute în programa pentru Evaluarea națională pentru absolvenții clasei a VIII-a. 
Pentru simulare sunt EXCEPTATE următoarele conținuturi: 
  • procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: alegoria) – conținut asociat competenței specifice 1.1; 
  • complementul direct și propoziția subordonată completivă directă; complementul indirect și propoziția subordonată completivă indirectă; complementele circumstanțiale și propozițiile subordonate circumstanțiale corespunzătoare (de loc, de timp, de mod, de cauză, de scop) – conținuturi asociate competenței specifice 2.2.

Subiecte pentru Bacalaureat 2014 – model oficial

Lasă un comentariu

Examenul de bacalaureat naţional 2014
Proba E. a)
Limba și literatura română
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Model

Citeşte următorul text:

VI
Noi stam cântând în noapte în turnul fermecat
Ce-și nalță fruntea sură din negrile ruine,
Iar viersurile noastre, ciudate și streine,
Deși voiau să râdă, plângeau un vechi păcat.

 

Stam singuri, și cum cerul greoi și-ntunecat
Părea o carte veche cu taine sibiline,
Noi glasul ridicarăm în cântece senine
Chemând uitarea sfântă în tragicul palat.

 

Bătând din aripi grele, trecu grozava noapte,
Plutind demoniacă în valuri lungi de șoapte,
Iar jos, zăcând în umbră, stau roze la picioare.

 

Păunii sub arcade, visând, plângeau în somn,
Și rozele păliră ca albele fecioare
Ce mor chemând zadarnic al visurilor domn.

 

(Ştefan Petică, Moartea visurilor – XIV)

sibilin – profetic, enigmatic; în Antichitate, sibilă – femeie înzestrată cu darul profeției
demoniac – demonic

Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Numeste câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: singuri şi chemând. 2 puncte
2. Explică rolul cratimei în secvența: cerul greoi și-ntunecat. 2 puncte Mai mult

Cine face „evaluare în educaţie”?

Lasă un comentariu

Astăzi a avut loc nu ştiu ce etapă a concursului „Evaluare în educaţie”, organizat, PE BANI, în şcolile din România, de o anumită fundaţie, care pretinde că are şi girul Academiei Române.
Fără a discuta alte aspecte, să vedem ce conţine această „evaluare în educaţie” la limba română. Nu am apucat să văd decât subiectele de clasa a VII-a, aşa că mă voi referi strict la ele. Caracteristica lor principală este AMATORISMUL.
AMATORISMUL se vede în Mai mult

Older Entries Newer Entries

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 1,388 de alți urmăritori

%d blogeri ca acesta: