Meditaţii on-line la limba română

100 comentarii

Meditaţii prin internet

Anunțuri

Bacalaureat 2014

Lasă un comentariu

Au apărut documentele oficiale pentru examenul de bacalaureat 2014.
Le puteţi studia accesând linkurile de mai jos.

Calendarul examenului de bacalaureat 2014
Programele de examen pentru limba română

Pentru discuţii şi întrebări accesaţi forumul.

Bacalaureat 2013, sesiunea specială – varianta 2

Lasă un comentariu

Rezolvarea subiectelor poate fi găsită pe celălalt blog.

E_a_romana_uman_ped_var_02_1E_a_romana_uman_ped_var_02_2

„Paşa Hassan”, de George Coşbuc

15 comentarii

Pentru că am constatat că mulţi elevi nu înţeleg în amănunt acţiunea baladei „Paşa Hassan”, m-am gândit să fac o „traducere” din limba „poeticească” în limba obişnuită.

Pe vodă-l zăreşte călare trecând
Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle mulţimea păgână.
Căci vodă o-mparte, cărare făcând,
Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet curgând,
Oştirea română.

Paşa-Hassan îl vede pe  Mihai-Vodă cum se aruncă asupra turcilor cu barda în mână, făcând cărare prin mulţimea lor.

Ostaşii români îl urmează.

Cu tropote roibii de spaimă pe mal
Rup frâiele-n zbucium şi saltă;
Turcimea-nvrăjbită se rupe deolaltă
Şi cade-n mocirlă, un val după val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchină prin baltă.

Caii turcilor se sperie şi se ridică în două picioare, aruncându-şi călăreţii în mocirlă.

Însuşi conducătorul turcilor, Sinan-Paşa, se târăşte prin baltă.

Hassan de sub poala pădurii acum
Lui Mihnea-i trimite-o poruncă:
În spatele-oştirii muntene s-aruncă
Urlând ianicerii, prin flinte şi fum,-
Dar paşa rămâne alături de drum
Departe pe luncă.

Paşa Hassan îi dă ordin lui Mihnea să atace oastea munteană pe la spate.

Dar Paşa nu intră în luptă, ci rămâne departe, la poala pădurii.

Mihai îi zăreşte şi-alege vro doi,
Se-ntoarce şi pleacă spre gloată,
Ca volbura toamnei se-nvârte el roată
Şi intră-n urdie ca lupu-ntre oi,
Şi-o frânge degrabă şi-o bate-napoi
Şi-o vântură toată.

Mihai îşi alege doi oşteni şi se repede asupra turcilor care încercau să-l atace pe la spate.

Turcii sunt respinşi.

Hassan, de mirare, e negru-pământ;
Nu ştie de-i vis, ori aieve-i.
El vede cum zboară flăcăii Sucevei,
El vede ghiaurul că-i suflet de vânt
Şi-n faţă-i puterile turcilor sunt
Tăriile plevei.

Lui Hassan nu-i vine să creadă că planul lui nu a reuşit.

El vede că nimeni nu-i poate sta în cale lui Mihai.

Dar iată-l! E vodă, ghiaurul Mihai;
Aleargă năvală nebună.
Împrăştie singur pe câţi îi adună,
Cutreieră câmpul, tăind de pe cai –
El vine spre paşă: e groază şi vai,
Că vine furtună.

Mihai-Vodă îl zăreşte pe Paşa Hassan şi pleacă în urmărirea lui.

Îi omoară pe turcii întâlniţi în cale.

– „Stai, paşă, o vorbă de-aproape să-ţi spun
Că nu te-am găsit nicăierea” –
Dar paşa-şi pierduse şi capul şi firea!
Cu frâul pe coamă el fuge nebun,
Că-n gheară de fiară şi-n gură de tun
Mai dulce-i pierirea.

Mihai îi cere paşei să stea să vorbească amândoi.

Însă paşa e foarte înspăimântat şi o ia la fugă.

Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barba din stânga-i ajunge la cer,
Şi vodă-i un munte.
Vodă Mihai e îmbrăcat în armură.Pe cap poartă o căciulă mare.Vorba lui e puternică şi răsufletul lui îl îngheaţă pe paşă.

Barda pare că-i ajunge la cer.

În ochii paşei, Mihai pare înalt ca un munte.

– „Stăi, paşă! Să piară azi unul din noi.”
Dar paşa mai tare zoreşte;
Cu scările-n coapse fugaru-şi loveşte
Şi gâtul i-l bate cu pumnii-amândoi;
Cu ochii de sânge, cu barba vâlvoi
El zboară şoimeşte.
Mihai îl provoacă pe paşă la luptă.Dar paşa fuge şi mai tare.Îşi bate calul cu picioarele şi cu pumnii ca să alerge mai repede.

Are ochii roşii de sânge, are barba încâlcită.

Fuge ca un şoim.

Turbanul îi cade şi-l lasă căzut;
Îşi rupe cu mâna vestmântul
Că-n largile-i haine se-mpiedică vântul
Şi lui i se pare că-n loc e ţinut;
Aleargă de groaza pieririi bătut,
Mănâncă pământul.
În fugă, lui Paşa Hassan îi cade turbanul.

Îşi rupe hainele ca să nu se împiedice vântul în ele.

Aleargă de groaza morţii.

Şi-i dârdâie dinţii şi-i galben-pierit!
Dar Alah din ceruri e mare!
Şi-Alah îi scurtează grozava-i cărare
Căci paşa-i de taberi aproape sosit!
Spahiii din corturi se-ndeasă grăbit,
Să-i deie scăpare.
Dinţii îi dârdâie  şi e galben de frică.

Dar, din fericire pentru el, Paşa Hassan ajunge la tabăra turcească, unde este salvat.

Şi-n ceasul acela Hassan a jurat
Să zacă de spaimă o lună,
Văzut-au şi beii că fuga e bună
Şi bietului paşă dreptate i-au dat,
Căci vodă ghiaurul în toţi a băgat
O groază nebună.
Hassan a zăcut o lună de spaimă.

Toţi ceilalţi conducători turci i-au dat dreptate, pentru că pe toţi Mihai-Vodă i-a îngrozit prin faptele sale de vitejie.

Evaluarea naţională 2012 – subiectul I, componenta A

1 comentariu

Aşadar, cum am spus în articolul anterior, subiectul I are două componente: A şi B. Să le luăm pe rând.

Componenta A conţine 5 itemi semiobiectivi cu răspuns scurt si cu răspuns elaborat, care vizează evaluarea competenţei de receptare a mesajului scris: înţelegerea unui text literar, pornind de la cerinţe date, precizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului si a categoriilor semantice studiate, a elementelor de ortografie si de punctuaţie.

Relaţia dintre competenţele specifice, conţinuturile asociate si competenţele de evaluat pentru subiectul I. A este redată în tabelul următor:

Competenţe specifice Conţinuturi asociate Competenţe de evaluat
1.1. dovedirea înţelegerii unui text literar, pornind de la cerinţe date -moduri de expunere (naraţiune, descriere, dialog, monolog) -identificarea modurilor de expunere în text
-structuri în textele epice (logica acţiunii, timp, spaţiu, modalităţi de caracterizare a personajelor, relaţiile dintre personaje) şi lirice (concordanţa dintre forma grafică a poeziei şi ideea transmisă de aceasta, eul liric) -evidenţierea elementelor de structură în textele epice şi lirice
-trăsături specifice genului epic şi liric -identificarea trăsăturilor specifice
-procedee de expresivitate artistică (figuri de stil: personificarea, alegoria, repetiţia fonetică/aliteraţia, metafora, hiperbola, epitetul, comparaţia, repetiţia, enumeraţia şi antiteza) – identificarea unei figuri de stil studiate
– elemente de versificaţie (măsura, rima, ritmul, versul, strofa) -identificarea elementelor de versificaţie
1.2. sesizarea corectitudinii şi a valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi a categoriilor semantice studiate, a ortografiei şi
punctuaţiei
-arhaisme, regionalisme şi neologisme -identificarea arhaismelor, regionalismelor si a neologismelor
-cuvinte derivate, compuse sau obţinute prin conversiune, familia de cuvinte -identificarea cuvintelor derivate, compuse sau obţinute prin conversiune/formarea familiei
de cuvinte
-categorii semantice studiate: sinonime, antonime, omonime, cuvinte polisemantice; construcţii
pleonastice; sensurile cuvintelor în contexte diferite
-indicarea sensului/sensurilor cuvântului în context
-valori expresive ale nivelurilor limbii (fonetic, lexical şi morfosintactic) într-un text dat -indicarea valorii expresive a cuvântului în context
-despărţirea cuvintelor în silabe -despărţirea corectă în silabe
-topică si punctuaţie; relaţii sintactice -indicarea rolului topicii, al semnelor de punctuaţie în relaţiile sintactice

Citeşte acest tabel cu atenţie, deoarece este foarte important. Pe coloana a II-a vei găsi tot ceea ce trebuie să ştii pentru componenta A, iar pe coloana a III-a vei găsi tot ceea ce ţi se va cere să faci la componenta A a subiectului I.
În următoarele articole îţi voi explica mai pe larg şi voi da şi exemple.

Blog nou

Lasă un comentariu

Continuarea acestui blog o găsiţi aici.

"Tren de plăcere", de I.L.Caragiale – ex.4 / pag.63

Lasă un comentariu

mirela georgescu: Buna seara! Va rog din suflet, imi permiteti doar o intrebare?
mirela georgescu: nu inteleg la ce se refera tema asta: dialogul dintre d-l Georgescu si Anica respecta regulile unui dialog eficient?
mirela georgescu: la ce se refera?
mirela georgescu: va multumesc frumos si ma scuzati!
Ionel – Dumitru Nedelcu: Bună seara!
Ionel – Dumitru Nedelcu: Sunt nişte reguli care trebuie respectate pentru ca un dialog să fie eficient.
Ionel – Dumitru Nedelcu: De exemplu, o regulă importantă este ca interlocutorii să dorească să comunice unul cu celălalt.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Această regulă este încălcată din start de cei doi, pentru că prima lor intenţie nu este de a-şi furniza unul altuia informaţii, ci de a-şi aduce reproşuri, de a se învinovăţi unul pe altul.
mirela georgescu: nu m-am gandit la asta, aveti dreptate, multumesc din suflet!
Ionel – Dumitru Nedelcu: O altă regulă spune că participanţii la dialog trebuie să respecte intervenţia interlocutorului, fără a-l întrerupe, ceea ce dl Georgescu nu poate să facă, pentru că este prea surescitat.
Ionel – Dumitru Nedelcu: El o întrerupe mereu pe soacră-sa.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Pe de altă parte, şi dumneaei încalcă o altă regulă: regula cantităţii.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Aceasta reclamă furnizarea de către colocutori a tuturor informaţiilor necesare în raport cu obiectivul şi cu stadiul conversaţiei.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Or, cucoana Anica se tot împiedică în amănunte nesemnificative.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Cam atât, pe scurt.
mirela georgescu: multumim ca ne-ati luminat! Fata mea spune ca „ar fi super sa vina profesor la noi la scoala”.
Ionel – Dumitru Nedelcu: Mulţumesc pentru aprecieri.

Older Entries

%d blogeri au apreciat asta: