Subiecte, bacalaureat 2013, profilul uman

Lasă un comentariu

Rezolvarea poate fi găsită pe celălalt blog.

E_a_romana_uman_ped_var_07_1 E_a_romana_uman_ped_var_07_2

Reclame

Subiecte, bacalaureat 2013, profilul real

Lasă un comentariu

Rezolvarea cerinţelor o puteţi găsi pe celălalt blog.

E_a_romana_real_tehn_var_07_1 E_a_romana_real_tehn_var_07_2

Bacalaureat 2013, sesiunea specială – varianta 2

Lasă un comentariu

Rezolvarea subiectelor poate fi găsită pe celălalt blog.

E_a_romana_uman_ped_var_02_1E_a_romana_uman_ped_var_02_2

Titu Maiorescu – „În contra direcţiei de astăzi în cultura română”

Lasă un comentariu

În 1868, Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare, revista societăţii culturale Junimea, un articol devastator, în care denunţă falsitatea şi grandomania formelor de civilizaţie româneşti de la acea epocă.

Pentru elevul care învaţă pentru bacalaureat acest studiu este foarte bun, pentru că se poate citi uşor, date fiind dimensiunile lui reduse. La examen poate cădea un subiect despre rolul lui Titu Maiorescu în impunerea unei noi direcţii în literatura română din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Formularea posibilă a subiectului şi planul eseului pot fi găsite aici.

O propunere de compunere pe această temă poate fă găsită aici.

Titu Maiorescu – „În contra direcţiei de azi în cultura română”

Lasă un comentariu

În 1868, Titu Maiorescu publică în „Convorbiri literare” un articol devastator, în care, practic, defiinţează pretenţiile culturii române de a se aşeza pe aceeaşi treaptă cu marile culturi occidentale.

Titu Maiorescu – "În contra direcţiei de azi în cultura română" by

Introducţie la „Dacia literară”, de Mihail Kogălniceanu

Lasă un comentariu

Apărut în 1840, textul de mai jos este unul dintre cele mai importante pentru literatura română. El are un destin ingrat în şcoala românească: nu este deloc citit, dar este mereu citat.
Pentru că se cere la bacalaureat, îmi propun să-l prezint şi să-l explic, pentru a arăta că este, de fapt, foarte uşor de înţeles.
TEXTUL ORIGINAL COMENTARIUL MEU
 Introducţie la „Dacia literară”
 

La anul 1817, dl Racocea, c. c. translator românesc în Lemberg, publică prospectul unei foi periodice ce era să iasă pentru întâiași dată în limba românească. Planul său nu se putu aduce în împlinire. La anul 1822, dl Z. Carcalechi, în Buda, cercă pentru a doua oară o asemene întreprindere, dar și aceasta fu în zadar. În sfârșit, la 1827, dl I. Eliad vru și ar fi putut, pe o scară mult mai mare, să isprăvească aceea ce Racocea și Carcalechi nu putură face. Ocârmuirea de atunce a Țării Românești nu-i dădu voia trebuincioasă. Așa, puținii bărbați care pe atunce binevoia a se mai îndeletnici încă cu literatura națională pierdură nădejdea de a vedea vreodată gazete românești.

Kogălniceanu îşi începe articolul vorbind despre primele încercări  -eşuate- de a înfiinţa publicaţii în limba română.
Numai doi oameni nu pierdură curajul, ci așteptară toate de la vreme și de la împrejurări. Aceștii fură dl aga Asachi și dl I. Eliad; unul în Moldavia, altul în Valahia păstrau în inima lor focul luminător al științelor. Așteptarea lor nu fu înșelată. Împrejurări cunoscute de toți le veniră întru ajutor. Așa, la 1 iunie 1829 în Iași, ALBINA ROMÂNEASCĂ văzu lumina zilei pentru întâiași dată. Puțin după ea se arătă și CURIERUL ROMÂNESC în București. Primele publicaţii în limba română au apărut în 1829. La Iaşi, a apărut ALBINA ROMÂNEASCĂ, scoasă de Gheorghe Asachi. La Bucureşti, a apărut CURIERUL ROMÂNESC, înfiinţat de Ion Heliade-Rădulescu.
De atunce, unsprezece ani sunt aproape; între alte multe înaintări ce s-au făcut în ambele principaturi, literatura n-a rămas în lenevire. Ajutată de stăpânire, apărată și îmbogățită de niște bărbați mari și patrioți adevărați, a cărora nume vor fi trainice ca veacurile, înlesnită prin miile de școli ce s-au făcut în târgurile și satele Moldo-valahiei, Mai mult

%d blogeri au apreciat asta: