Clasa IX, manualul ART

Ex. 2 / p. 107

Î: Exprimă-ţi opinia, într-un text de circa o pagină, despre viaţa modernă a Capitalei, aşa cum apare ea descrisă în paginile lui G. Călinescu.

R: Romanul „Cartea nunţii” aduce în prim plan viaţa trepidantă a Bucureştiului din anii ´30. Fragmentul din manual ne prezintă un oraş modern şi cosmopolit, văzut prin ochii personajului Jim.  Proaspăt sosit de la studii din Germania, contaminat de nou, tânărul se trezeşte în vechea casă cu molii a mătuşilor sale, atât de diferită de reveriile lui occidentale. Este o dimineaţă frumoasă de vară, iar Jim are timp liber din belşug, aşa că vrea să iasă în oraş, să întâlnească nişte prieteni. Urmărindu-l pe Jim, descoperim  Capitala. Îl  vedem mai întâi în trafic. „Peugeot-ul” lui minuscul, „o hodorogitură lovită şi zgâriată”, pare printre celelalte automobile „ca un cărucior de copil printre locomotive Maffei”. Observăm şi că traficul este reglementat de semne de circulaţie („un stop îi tăie calea”) şi controlat de agenţi de circulaţie. Jim lipsise trei ani din Capitală. Acum, la întoarcere, Bucureştii i se par „uimitor de modernizaţi”. Vede peste tot ( şi noi, odată cu el, prin ochii imaginaţiei ) „construcţii moderniste”: Palatul Asigurării Generale, palatele Ciclop şi Lido, Palatul Societăţii de Telefoane, mic „zgârie-nori în fier şi blocuri de piatră”, aruncând „pe porţiunea strâmtă a Căii Victoriei o umbră de Broadway”. Materialele de construcţie sunt sticla, nichelul, marmura, aluminiul. Formele sunt geometrice, simplificate şi creează o lume nouă „iubind spaţiul alb, igienic, (…) neornamentat”. Jim opreşte „în faţa automatului Presto”, unde comandă o îngheţată. Apoi, intră într-o cabină telefonică, pentru a-şi suna o prietenă.

Prin urmare: automobile, clădiri înalte, moderne, baruri, telefon public, toate astea sunt elementele ce  fac din Bucureştiul anilor ´30 un oraş modern, care-l uimeşte chiar şi pe tânărul care stătuse 3 ani într-o ţară civilizată ca Germania.