Analiză gramaticală pentru clasa a VII-a

5 comentarii

Analiză gramaticală

Mestecenii din pădure şi-au îmbrăcat de ieri haina aurie.

“mestecenii” – substantiv comun, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul N., articulat cu articolul hotărât “-i”; funcţia sintactică de subiect simplu;

“(din) pădure” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul Ac. (cu prepoziţia simplă « din »), nearticulat ; funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

“-şi” – pronume reflexiv, forma neaccentuată, persoana III, nr. plural, cazul D. posesiv; funcţia sintactică de atribut pronominal în D.

« au îmbrăcat » – verb predicativ, personal, conjugarea I, diateza activă, modul indicativ, timpul perfect compus, persoana III, numărul plural; funcţia sintactică de predicat verbal;

« (de) ieri » – adverb de timp, fără grad de comparaţie ; funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp ;

“haina” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul Ac., articulat cu articolul hotărât “-a”; funcţia sintactică de complement direct;

“aurie” – adjectiv propriu-zis, variabil, cu trei forme flexionare, se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul “haina” (feminin, singular, Ac.), gradul de comparaţie pozitiv; funcţia sintactică de atribut adjectival.

Despre Programa pentru Evaluarea naţională 2011

3 comentarii

Voi face doar câteva observaţii succinte.

  1. Actuala programă o copiază pe cea de anul trecut. Sunt unele modificări minore. Astfel:
  • În locul sintagmei “testare naţională” apare “evaluare naţională”.
  • Subtitlul “Precizări” este înlocuit cu “Statutul disciplinei”.
  • Cel de-al doilea subtitlu, “Competenţe generale, competenţe specifice şi conţinuturi asociate”,  este mutat cu câteva rânduri mai sus.

Restul programei este identic cu cel de anul trecut.

2.  Limbajul programei este greoi, aproape imposibil de înţeles de către un elev de clasa a VIII-a. Enunţurile sunt excesiv de lungi, pline de interminabile enumerări.

3.      Iese în evidenţă totala nepăsare faţă de acurateţea unui document oficial. Dacă ai răbdare să străbaţi hăţişul de enunţuri, vei avea surpriza să descoperi două greşeli inadmisibile pentru nişte autori care se pretind probabil cei mai buni profesori de limba română din ţară. Astfel:

a. Anul trecut s-a strecurat în programă o greşeală, preluată întocmai şi anul acesta. În al patrulea paragraf se spune:

De asemenea, sarcinile de lucru vor avea în vedere evaluarea competenţelor de redactare a unor texte argumentative (exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind textul studiat la prima vedere…)

Este evident o contradicţie în termeni. Textul ori e “studiat”, ori e “la prima vedere”. Corect ar fi fost (aşa cum apare mai jos chiar în textul aceleiaşi programe!): exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind un text studiat sau textul la prima vedere.

Stilul “copy and paste” face ravagii prin urmare şi în rândul profesorilor, nu doar al elevilor.

b.  Tot din cauză de “copy and paste” făcut în grabă de un neprofesionist, s-a comis anul acesta o greşeală în plus faţă de anul trecut: s-a copiat pur şi simplu de două ori acelaşi enunţ. În coloana “Conţinuturi asociate” de la competenţa 1.2., al optulea “conţinut” este pur şi simplu repetat. O dată apare fără liniuţă în faţă, a doua oară cu liniuţă în faţă.

În concluzie, avem de-a face cu textul programei de anul trecut (şi el cu problemele pe care le-am semnalat), modificat în grabă ici-colo şi neverificat înainte de tipărire.

Analiză gramaticală: "Lacul", de Mihai Eminescu, strofa a III-a

Un comentariu

Să sărim în luntrea mică,
Îngânaţi de glas de ape,
Şi să scap din mână cârma,
Şi lopeţile să-mi scape…

“să sărim” – verb predicativ, personal, conjugarea IV, diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana I, numărul plural; funcţia sintactică de predicat verbal;

“(în) luntrea” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul Ac. (cu prepoziţia simplă “în”), articulat cu articolul hotărât “-a”; funcţia sintactică de complement indirect;

“mică” – adjectiv propriu-zis, variabil, cu trei forme flexionare, se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul “luntrea” (feminin, singular, Ac.), gradul de comparaţie pozitiv; funcţia sintactică de atribut adjectival;

“îngânaţi” – verb predicativ, personal, conjugarea I, diateza activă, modul participiu; funcţia sintactică de atribut adjectival;

“(de) glas” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul Ac. (cu prepoziţia simplă “de”), nearticulat ; funcţia sintactică de complement de agent;

“(de) ape” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul Ac. (cu prepoziţia simplă “de”), nearticulat ; funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

“să scap” – verb predicativ, personal, conjugarea I, diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana I, numărul singular; funcţia sintactică de predicat verbal;

“(din) mână” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul Ac. (cu prepoziţia simplă “din”), nearticulat ; funcţia sintactică de complement indirect;

“cârma” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul Ac., articulat cu articolul hotărât “-a”; funcţia sintactică de complement direct;

“lopeţile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul N., articulat cu articolul hotărât “-le”; funcţia sintactică de subiect simplu;

“să scape” – verb predicativ, personal, conjugarea I, diateza activă, modul conjunctiv, timpul prezent, persoana III, numărul plural; funcţia sintactică de predicat verbal;

“-mi” – pronume personal, forma neaccentuată, persoana III, nr. singular, cazul D. posesiv; funcţia sintactică de atribut pronominal în D.

"Perle" de la BAC 2010

Un comentariu

Am fost la corectat. Am găsit câteva “perle”. Iată-le.

Rolul virgulei marchează pauza pe care o face Ion Creangă atunci când Zoiţa îi spune că vine bărbatul ei.

Acesta nu se ascunde în infern până când Zoiţla nu îi mai grăieşte încă odată că îl iubeşte.

România este o importantă calitate a unui om.

Ca să scape de sub controlul Spânului, el îşi taie capul.

Rolul virgulei este de a marca o fredonanţă.

Harap-Alb este un tânăr cu un caracter narativ destul de bun care intră în conflicte dese cu lumea temporală şi cea spaţială.

Varianta 8, bacalaureat 2010

41 comentarii

Găsiţi subiectele şi baremul oficial  aici.

Mai jos am pus o posibilă rezolvare a subiectului I. Sigur că pot fi şi alte variante corecte.

Subiectul I

1. fericirea – bucuria; ceasul – momentul;

2. Virgula are rolul de a izola substantivul în vocativ soro de restul propoziţiei.

3. Nora nu are ochi să o vadă pe soacră.

4. Tema discuţiei este dragostea ( pe care Iorgu i-o declară Zoiţei ).

5. Da nu se poate, soro…

Să n-am parte de bărbatu-tău…

6. cucoană Zoiţă, domnule

7. Indicaţiile scenice au rolul :

- de a ghida comportamentul exterior al actorilor ;

- de a introduce  monologul interior ( vezi indicaţia în parte ) ;

8. În acest fragment, Iorgu îi mărturiseşte Zoiţei – femeie măritată – că o iubeşte. Zoiţa avea un rămăşag cu bărbatul ei, Kiulafoglu : cine reuşeşte să îl păcălească pe celălalt, trebuie să primească un cadou de la acela. În această scenă, femeia, cu gândul la rămăşag şi la cadoul subsecvent,  acţionează repede şi profită de situaţie în avantajul ei :  îi spune lui Iorgu că îl iubeşte pentru a-l face să intre în ceasornic. În scena următoare, ea îl va păcăli pe bărbatul ei şi va câştiga astfel rămăşagul cu acesta, determinându-l să-i cumpere cadoul pus în joc : un şal.

9. Fragmentul aparţine unui text dramatic, deoarece este destinat punerii în scenă, după cum dovedesc următoarele trăsături :

- este format doar din replicile personajelor ;

- conţine indicaţii scenice ;

- există elemente formale care dezvăluie structura textului dramatic : act, scenă.

Subiect exprimat prin pronume relativ

Scrie un comentariu

amihaela18 Wrote: Ce fel de subiecte avem in faza urmatoare: …au fost verificati toti comerciantii si politistii care au descins in forta au confiscat marfurile fara documente.
Raspunsul corect in test e trei subiecte simple, dar eu cred ca sunt doua subiecte simple si unul subanteles(comerciantii, politistii subiecte simple si subanteles ,,politisii,,).

În primul rând, trebuie delimitate propoziţiile.
“…au fost verificaţi toţi comercianţii / şi / poliţiştii /care au descins în forţă/ au confiscat mărfurile fără documente.”
Subiectele sunt:
P1 – “comercianţii”
P2 – “poliţiştii”
P3 – “care”.
Mai clar aici.

——————————
Nota bene!
Se scrie “subînţeles”, nu “subânţeles”.


Meditaţii on-line la limba română

Valori expresive ale imperfectului

4 comentarii

badluck  a scris:

Am si eu nevoie de ajutor la urmatoarea cerinta : Prezinta valoarea expresiva a verbelor din enuntul : “Si, din privire, socotea, osandea si ierta”. Este din subiectele de la sesiunea speciala

Puteti sa faceti o lista cu semnificatia utilizarii verbelor la prezent/ imperfect/ mai mult ca perfect/ viitor?

1. Imperfectul indicativului indică o acţiune petrecută în trecut şi aflată în plină desfăşurare, prin urmare are o capacitate mare de evocare, creează o scenă care pare că se desfăşoară sub ochii cititorului. Trei verbe la imperfect multiplică acest efect, sporind forţa evocării. Pe de altă parte, imperfectul are şi valoare iterativă, adică sugerează o acţiune care se tot repetă în timp. Este efectul obţinut şi în acest fragment: secvenţa este foarte vie, pare că se desfăşoară sub ochii noştri, iar ceea ce face Înţelepciunea reprezintă, desigur, funcţiile ei principale, repetitive: judecă şi valorizează ( negativ sau pozitiv ).
2. Despre valorile stilistice ale timpurilor verbale s-au scris studii întregi.

Older Entries Newer Entries

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,133 other followers

%d bloggers like this: